Bușteni și farmecul muntelui

Bușteni și farmecul muntelui

Bușteni văzut de pe munte
Bușteni văzut de pe munte

Bușteni, dacă n-ar fi una dintre cele mai cunoscute stațiuni de pe Valea Prahovei, atunci probabil că s-ar limita să fie doar un mic orășel de munte, lung de vreo șapte kilometri și locuit de puțin peste 10.000 de suflete. Însă așa, frumusețea sa aparte cu foarte multe clădiri ce par să nu se fi schimbat mai deloc de la finele secolului XIX l-au transformat într-una din perlele din salba de stațiuni de pe Valea Prahovei cu care România chiar se poate lăuda.

Nimic nu se compară cu o vacanță la munte
Nimic nu se compară cu o vacanță la munte

Prin poziția sa, Bușteni și-a câștigat un adevărat renume fiind cunoscut și drept Poarta Bucegilor datorită numeroaselor drumuri și trasee montane ce pleacă din localitate spre diverse locații cum ar fi Piatra Arsă, Jepii Mari, Jepii Mici sau chiar masivul Caraiman. În plus, de aici se poate ajunge chiar și în platoul Bucegi iar amatorii de schi au toate condițiile să se desfășoare pe pârtii. Dar haideți să vedem de unde a pornit totul…

Înainte de 1782 nu exista mare lucru pe locul unde este azi Bușteni. Un singur han, numit Slonul de Piatră, marca zona și oferea un acoperiș și o masă caldă pentru călătorii ce înnoptau. De prin 1790 zona începe să se numească ”La Bușteni” iar în următoarea sută de ani, zona începe să fie locuită grație șoselei Câmpina – Predeal și a căii ferate ce este construită în zonă.
Deja, până la final de secol XIX Bușteni începe să fie un cătun mai răsărit iar Casa Regală începe să se implice în zonă construind o biserică și o școală. Alături de acestea se mai ridică și o fabrică de hârtie precum și câteva hoteluri. Deja începe să se întrevadă primele sclipiri ale stațiunii turistice de mai târziu. În plus, tot mai multe vile devin disponibile pentru turiștii ce ajung aici, preponderent cu trenul.

Muntele in toata puritatea lui
Muntele in toata puritatea lui

Deloc surprinzător, într-o societate românească ce se dorește a fi în pas cu moda vremii, schi-ul devine principalul motiv pentru care oamenii încep să vină la Bușteni. Datorită acestui sport, stațiunea a început să crească, construindu-se tot mai multe dintre clădirile superbe de început de secol XX pe care le mai putem vedea și azi.

Obiective turistice din zona Bușteni

Există mai multe obiective turistice ce nu trebuie scăpate din vedere dacă ajungeți în Bușteni

Sfinxul
Sfinxul

Mai întâi avem Sfinxul, poate cea mai cunoscută sculptură realizată de natură la noi în țară. O uriașă stâncă ce stă singură în Munții Bucegi. Profilul ei văzut din stânga sugerează capul unui om însă în ciuda presupunerilor că aceasta ar fi opera unei civilizații antice, cercetările au evidențiat că natura este singurul autor al Sfinxului.
Tot din Bușteni se mai poate ajunge și la Babele, o culme de munte din partea central-nordică a Bucegilor, undeva între Valea Jepilor și Valea Sugarilor. Aici se găsesc mai multe formațiuni stâncoase formate tot prin eroziune, rezultatul fiind mai multe sculpturi absolut uimitoare. Și tot aici se mai găsește și Cabana Babele, un bun loc de pornire pentru multe drumeții frumoase prin munții Bucegi.

Crucea de pe Caraiman
Crucea de pe Caraiman

Când ajungeți în Bușteni, primul lucru pe care îl puteți observa pe timp de noapte este Crucea Eroilor ce pare că plutește luminoasă deasupra Masivului Caraiman. De fapt ea se află chiar pe vârful acestui munte și are o înălțime de peste 30 de metri, fiind iluminată de nu mai puțin de 500 de becuri.

Cascada Urlătoarea, aproape de Bușteni
Cascada Urlătoarea, aproape de Bușteni

Iar dacă vă place natura, un drum până la Cascada Urlătoarea este absolut obligatoriu. Această cădere de apă naturală vă va surpinde prin zgomotul puternic pe care îl produce dar și prin cadrul natural absolut superb in care se află.

Dincolo de monumentele create de natură, în zonă se mai găsesc și alte elemente de interes pentru turiștii dornici să descopere orașul Bușteni și frumusețile sale. Mai întâi avem Casa în care a locuit scriitorul Cezar Petrescu, un imobil clasic, ridicat în 1918 și care în prezent găzduiește muzeul Cezar Petrescu.

Telecabina este cel mai bun mod de a urca pe munte
Telecabina este cel mai bun mod de a urca pe munte

Apoi ar mai fi și Biserica Domnească din 1889 (cea de care vă spuneam că a fost ridicată de Casa Regală) ea este ctitoria regelui Carol I și a reginei Elisabeta fiind ridicată într-un stil cu note brâncovenești. De asemenea, este important de subliniat că și pictura interioară a edificiului este foarte interesantă, ea fiind realizată de Gheorghe Tattarascu.
Un monument ignorat de mulți dar care are o poveste aparte este ”Ultima Grenadă”, statuia unui soldat cu brațul stâng amputat ce se pregătește să arunce cu dreapta ultima sa grenadă. Monumentul este ridicat în onoarea Caporalului Constantin Mușat, rănit grav în Primul Război Mondial și care în loc să fie lăsat la vatră a cerut să fie lăsat să lupte în continuare, găsindu-și sfârșitul în timpul luptelor de la Oituz din 1917.

Vara pe munte traseele turistice sunt absolut suprinzătoare prin frumusețea lor
Vara pe munte traseele turistice sunt absolut suprinzătoare prin frumusețea lor

Nu în ultimul rând, Mănăstirea Caraiman se merită și ea vizitată, chiar dacă nu este atât de veche, este amplasată într-un cadru absolut superb chiar la baza Muntelui Caraiman.
Dacă vreți să plecați în explorarea împrejurimilor stațiunii sau dacă vreți să mergeți pe munte, există mai multe trasee pentru care puteți opta, toate cu plecarea din Bușteni:
Bușteni – Cabana Piatra Arsă, semnalizat cu triunghi albastru, este un traseu de circa 4 ore;
Bușteni – Babele – Peștera prin Valea Jepilor, este un traseu de cel puțin cinci ore, dar se recomandă doar pe timp de vară și doar pentru turiștii experimentați;
Bușteni – Vârful Omu prin Valea Cerbului, traseu semnalizat cu bandă galbenă;

Imagine de vis
Imagine de vis

Bușteni – Vârful Omu traseul prin Poiana Izvoarelor, durează minim 6 – 7 ore și este semnalizat cu bandă roșie;
Bușteni de la Cabana Alpin – Pichetul Rosu, semnalizat cu triunghi roșu, traseu de minim 3 ore și jumătate;
Bușteni – Cascada Urlatoarea, marcaj cu punct albastru și durată de circa o oră;
Bușteni – Cabana Gura Diham, circa două ore, drum carosabil sau potecă, marcajul este realizat cu triunghi albastru;
Bușteni – Cabana Omu, prin Valea Cerbului, durează 6 – 7 ore, traseul este accesibil doar vara;marcajul este realizat cu triunghi rosu și bandă galbenă;
Bușteni – Cabana Mălăiești, durează minim 4 ore, traseul este accesibil doar vara pentru turiști iar iarna numai alpiniștilor, marcajul este făcut cu panouri indicatoare cu triunghi rosu;
Bușteni – Cabana Piatra Arsă, un drum de cel puțin trei ore, traseul este accesibil vara iar marcajul este făcut cu triunghi albastru.
Țineți totuși cont că multe dintre aceste trasee se pot dovedi dificile pentru cineva care nu a mai făcut așa ceva până acum. Prin urmare ar fi indicat să încercați cu unul mai lejer, cum ar fi cel până la Cascada Urlătoarea. Dar indiferent dacă veniți în această stațiune pentru a vă relaxa sau pentru a descoperi frumusețile Carpaților, o vacanță la Bușteni este cea mai bună opțiune pentru reîncărcarea bateriilor.