Transalpina este cel mai înalt drum asfaltat ce străbate România și cea mai înaltă șosea construită oriunde în Carpați. Impresionantă prin frumusețea drumului, Transalpina este străbătută anual de numeroși turiști dar aici au loc și două manifestări sportive deosebite: o etapă a Turului Ciclist a României și una din secțiunile Campionatului Național de Viteză în Coastă.

Străbătând patru județe: Alba, Sibiu, Gorj și Vâlcea, Transalpina este unul dintre cele mai interesante drumuri pe care un șofer le poate aborda. Însă această șosea nu a fost mereu asfaltată iar calitatea drumului pietruit i-a ținut multă vreme la distanță pe pasionații muntelui, care au preferat să folosească mult mai cunoscutul Transfăgărășan.

transalpina 2

Legenda spune că prima încercare reușită de a construi un drum pe ruta Transalpinei se datorează legiunilor romane ce au venit în Dacia și au început un proces de sistematizare specific imperiului Roman, construind drumuri, poduri și alte structuri sistematizate. Aceasta idee este susținută și de faptul că în anumite hărți vechi, Transalpina era numită ”coridorul IV strategic roman”.

Conform unor documente istorice, se pare că prin 1730 și ceva, austriecii aveau în gând să traseze un drum transcarpatic realizat folosind vechile drumuri de transhumanță ale păstorilor din Mărginimea Sibiului ce își duceau oile în Țara Românească.

transalpina 9

Însă în zonă, localnicii știu o altă poveste, cum că la începutul secolului XIX, toate familiile din regiune au fost obligate să participe la realizarea unei porțiuni de drum, fiecare după posibilitățile sale, investind atât bani cât și forță de muncă. Iar un secol mai târziu, în timpul Primul Război Mondial, germanii s-au folosit de această rută, reabilitând-o în scopul folosirii ei pentru transporturi militare.

După încheierea primei Conflagrații Mondiale, drumul a intrat în atenția Casei Regale a României și mai precis a Regelui Carol al II-lea. Acesta a dorit să dispună de un drum de acces strategic între Muntenia și Transilvania, motiv pentru care, în 1934 au fost demarate lucrările de reparație capitală ale actualei șosele Transalpina, terminate în 1939, moment din care această șosea a primit numele de Drumul Regelui.

transalpina 3

Al Doilea Război Mondial a adus cu sine alianța cu Germania iar inginerii nemți s-au arătat din nou interesați de Transalpina, reabilitându-l și îmbunătățindu-l. Însă aceasta a fost ultima reparație majoră pe Transalpina vreme de aproape 60 de ani. Iar dacă în timpul regimului comunist drumul a beneficiat de un minim de atentie, după Revoluția din 1989 șoseaua a decăzut, numeroase pietre din zidurile de sprijin fiind sustrase și folosite de locuitorii zonei la ridicarea de vile și case.

Din 2008 s-au demarat lucrările de realibilitare și asfaltare pe Transalpina, astfel că azi șoseaua este practicabilă în condiții excelente pe mai bine de 95% din întreaga ei lungime. Din acest motiv, numeroși turiști vin aici în fiecare an, atrași de competițiile sportive sau pur și simplu dornici să se relaxeze. Cea mai importantă zonă de cazare este la Rânca, unde în plin sezon este indicat să se facă rezervare cu cel puțin o săptămână înainte.

transalpina 4

Pentru a ajunge pe Transalpina puteți să porniți din Poiana Sibiului pe drumul 106 E urmând ca la câțiva kilometri buni după Jina să intrați pe Național 67C, adevărata Transalpina. Drumul este cât se poate de practicabil iar pentru împătimiții condusului, alternarea dintre porțiunile drepte, cele în ac de păr și numeroasele serpentine vor fi un deliciu.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentSalina Turda, magia sării
Articolul următorSagrada Familia, visul lui Gaudi
De mulți ani trăiesc cu credința că suntem meniți să explorăm pământul, să descoperim noi locuri, să învățăm despre lumea ce ne înconjoară. Este asemenea unei călătorii inițiatice în care vom afla mai multe despre viață dar și despre noi.