Appennino sau Colosul Apenin este întruchiparea perfectă a spiritului renascentist. Un uriaș de piatră ce pare înrudit cu natura ce îl înconjoară dar care în realitate este cu totul altceva. Personificare a muntelui din care a luat ființă, Appennino emană surprinzător de multă viață și dinamism părând a fi victorios în lupta cu o fiară din a cărei gură izvorăște un șuvoi de apă. O imagine pe care, familia de Medici, proprietarii inițiali ai domeniului, o vor fi apreciat la justa sa valoare.

 Istoria lui Appennino începe cu foarte multă vreme în urmă, în secolul XVI, atunci când Francesco I de Medici, Mare Duce de Toscana, decide să construiască Villa di Pratolino. Pe un vast domeniu situat în Vaglia, ducele și-a ridicat o vilă în stil patrician dar și o superbă grădină menită să îi facă pe plac amantei sale, Bianca Capello.

Appennino, un uriaș împietrit
Appennino, un uriaș împietrit

Atunci a fost ridicat și Appennino, colosul de piatră ale cărui trăsături par să amintească de muntele de unde își trage numele: barba este făcută din stalacticte iar corpul îi este îmbrăcat cu frunze și muguri. Cumva întreaga structură arăta chiar și mai impozant ca azi, la origine fiind înconjurată de mai multe stânci.

Appennino, monument istoric

Din păcate nici ducele și nici amanta sa, mai târziu devenită soție, nu au apucat să se bucure prea mult de superba grădină de la Pratolino, murind amândoi în aceeași zi de octombrie a anului 1578.  Moment după care, întregul domeniu va începe să fie lăsat în paragină. Următoarea mențiune legată de grădina Pratolino apare în secolul XVIII atunci când parte din domeniu este anexat celebrei Grădine Boboli dar după aceea locul intră din nou în umbra istoriei.

Appennino, capul de bestie mascheză o mică arteziană
Appennino, capul de bestie mascheză o mică arteziană

În 1820, Marele Duce Ferdinand al III-lea cumpăra domeniul și redesenează grădina în stil englezesc, transformând-o în cel mai romantic loc din întreaga regiune Toscană. Și într-un final, după ce și-a mai schimbat de vreo două ori proprietarul, parcul a ajuns în administrarea provinciei Florența, devenind un loc deschis publicului în cea mai mare parte a anului.

Însă punctul de interes maxim rămâne Appennino, a cărui statură colosală înaltă de 10 metri pare desprinsă dintr-un roman de J.R. Tolkien. Căci în orice clipă te aștepți ca uriașul să își întoarcă față spre tine pentru a te întreba ce dorești.

Appennino, vedere din lateral
Appennino, vedere din lateral

Și să nu credeți că asta e tot.Appennino mai ascunde un mare scret la care nu v-ați fi așteptat. Statuia este goală pe interior, fiind de fapt un fel de clădire. Înăuntru, o serie de camere ornate cu fresce, cristale și diverse alte decorațiuni amintesc de abisul unui munte, o vizită aici părând la fel de impresionantă precum intrarea în inima unui munte.

Appennino...model în secțiune
Appennino…model în secțiune

În plus, deși informația nu este confirmată oficial, există un zvon conform căruia, în capul uriașului Appennino există un șemineu special. Odată aprins, acesta scotea fumul chiar pe nasul uriașului, contribuind cumva și mai mult la imaginea de ființă reală, împietrită pentru o clipă în stânca de lângă apă.

La un moment dat, Appennino era înconjurat de mai multe statui de bronz, acum pierdute sau mutate. Însă masivul uriaș făcut din cărămidă și piatră a rezistat secolelor în același loc, păstrându-și mereu forma și secretele nealterate de trecerea timpului.

Appennino, schița interioară a colosului
Appennino, schița interioară a colosului
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentPodul de apă Magdeburg
Articolul următorMuntele Saint-Michel
De mulți ani trăiesc cu credința că suntem meniți să explorăm pământul, să descoperim noi locuri, să învățăm despre lumea ce ne înconjoară. Este asemenea unei călătorii inițiatice în care vom afla mai multe despre viață dar și despre noi.